Cum l-am cunoscut pe Nea Marin

Era vreo 2 noaptea si abia ma trezisem dupa operatie. Stateam pe burta cu capul intors spre dreapta. Inca nu trecuse efectul anesteziei si nu puteam sa ma misc. Am deschis ochii, dar vedeam in ceata. Am inceput sa clipesc des si am incercat sa focalizez imaginea. Incet, incet in fata mea s-a conturat o silueta. Am vazut o persoana intinsa pe pat intr-o pozitie asemanatoare cu a mea. Era Nea Marin care ma privea curios.

Nea Marin si punga lui de pisat

Pe mine “m-a lovit realitatea” cand m-am trezin pe pat, in spital, iar o asistenta mi-a spus sa imi dau jos pantalonii si sa stau capra. Pana in acel moment nu realizasem pe deplin ce urmeaza sa mi se intample. Adica…hei, stiam ca urmeaza sa ma operez, dar nu am inteles in profunzime ce inseamna acest lucru.

Vreau Curve!

Zilele trecute mi-am dat seama ca-mi lipseste ceva din viata. Am realizat ca am nevoie de Curve. (click pe Read More si afla cum mi s-a facut pofta de CURVE)

Cea mai mare pierdere de timp, cel mai plictisitor și inutil lucru din lume

Este incredibil! După ce am văzut asta mi-am dat seama că am pierdut 10 minute din viață fără nici un sens. Dacă aș avea super puteri și aș putea să controlez fluxul timpului, m-aș teleporta în trecut pentru a mă convinge să nu îmi irosesc viața uitându-mă la ceea ce urmează:

My two cents:Tibi, primul cetățean al statului Mânia.

”Indiferent ce se întâmplă, românii se descurcă”

Am vrut să mă revolt. Chiar mi-am dorit-o. Am crezut că e ceva normal, pentru un tip la 21 de ani. Am crezut ca e normal să îmi doresc o schimbare, să fiu mânios pe ce se întâmplă în jurul meu, să simt nevoia de a face dreptate. Dar nu e… La 21 de ani, trebuie sa te ferești de televizor și de ziare.  Trebuie să dai ”like” la videoclip-uri, să urmărești sezoane întregi de ”Gossip Girl” și să discuți ore în șir despre ce ai văzut la ”Top Gear”. La 21 de ani trebuie să înveți să blochezi absolut orice informație legată de politică, economie sau societate, căci altfel riști să te nenorocești. Ăsta e lucrul cel mai tare la 21 de ani: poți să-ți bagi picioarele că nu te judecă nimeni.  Așa ești normal!

”Indiferent ce se întâmplă, românii se descurcă”

De fiecare dată când mă întorceam de printr-o vacanță (prin străinătate), la granită, imediat cum intram în țară, aveam un sentiment inexplicabil de bucurie. Nu pentru că îmi era dor de prietenii mei sau pentru că nu mi-ar fi plăcut concediul, ci pentru că eram, din nou, acasă.

”Indiferent ce se întâmplă, românii se descurcă”

Mi-e rușine că-s român. Nu din cauza rromilor, a hoților și a cerșetorilor care promovează România în toată Europa. Nu din cauza lui Mutu, a lui Ina (Hot) sau macar a lui Becali, parlamentar european. Nici măcar din cauza conducerii țării. Mi-e rușine pentru că sunt nevoit să privesc cuminte cum ne distrugem singuri.

”Indiferent ce se întâmplă, românii se descurcă”

Țara asta nu-și merită numele! România înseamnă Mircea Cel Bătrân, Stefan Cel Mare, Mihai Viteazul și înca alte mii de nume pe care incultura mea mă oprește din a le enumăra. România era formată din oameni care munceau în folosul țării. Oameni care își iubeau poporul și care au făcut sacrificii pentru binele lui. Unde, când și de ce au dispărut oamenii aceștia, nu stiu…

”Indiferent ce se întâmplă, românii se descurcă”

Vreau să aflu cui pot să trimit o scrisoare prin care să cer redenumirea țării. Nimeni nu mai e român în ziua de azi. Ce părere ai despre ”MÂNIA” în loc de ”ROMÂNIA”. Uite 3 argumente pentru numele ăsta:

1. Suntem un popor de oameni ”mânioși”.

2. Suntem ”mânați” ca niște animale de către actuala conducere.

3. În general cuvintele din care elimini ”ro”-ul sunt mai bune (ex: robust – bust)

Așadar aș vrea sincer să trăiesc în statul feudal Mânia, decât în așa-zisa democrație din România.

”Indiferent ce se întâmplă, românii se descurcă”

La facultate am niște materii (Etică, Politologie, Drept) la care discutăm despre democrație, despre noțiunea de bine și rău, despre ce e just și ce e greșit, ilegal. După câteva cursuri  mă întreb de ce ne mint profesorii de la FJSC? De ce nu ne-au spus că decizia Curții Constituționale nu are nici o valoare în fața celor de la putere. De ce nu ne-au explicat că șantajul politic e o practică fără de care nu poți supraviețui în Parlament? Ei au dreptate, așa se întâmplă peste tot în lume. Dar într-o țară ca Mânia, unde UDMR joacă pe degete toate partidele de la conducere, lucrurile stau altfel.

”Indiferent ce se întâmplă, românii se descurcă”

Am deschis televizorul acum câteva zile și am văzut cum mii de tineri francezi au ieșit în stradă în semn de solidaritate cu cei care protestau impotriva creșterii vârstei de pensionare.  Am schimbat programul și am văzut niște imagini din Grecia cu studenți care militau pentru schimbarea guvernului. Am schimbat, din nou, canalul și am văzut că în România a crescut exponențial numărul de Dream Shop-uri (WeedShopuri/Magazine legale cu droguri etnobotanice). Francezii protestează, grecii luptă, românii se droghează. Dar nu îmi fac griji pentru că

”Indiferent ce se întâmplă, românii se descurcă”

S-a deschis Frizeria Teebee! Reduceri și prețuri de criză

În ziua de azi, lucrurile merg atât de prost încât fiecare dintre noi este nevoit să își pornească o mică afacere, sau să încerce să facă un ban în plus pe cont propriu. După o lungă evaluare a aptitudinilor mele am realizat că cea mai bună soluție pentru mine ar fi să-mi deschid o frizerie. Drept urmare, am luat ca model salonul Vicky de pe Bd. Magheru, care-mi este foarte drag. Trebuie să știți că nu am pornit o afacere de o asemenea amploare fără să fiu pregătit…

La multi ani tibi!

mersi >X<

Luni, ziua 0

Revoluția din 1989, Timișoara

De mâine ne apucăm serios de treabă. Și nu… nu mă refer la planul nostru de a readuce pe piața românească ouăle kinder cu surprize. Deși… Sincer acum, cui nu îi este dor de ele? Blestemate să fie ouăle alea noi care au stricat visele a mii de copii din țară! Când spun că ne apucăm de treabă, mă refer la campania anti-indiferență despre care v-am tot vorbit.

Efectul Clicknet

Mă uit la ceas. Este 10:38. M-am apucat de blog pe la ora 19 şi după 3 ore jumătate nu am făcut cine ştie ce progrese. Cine ar fi crezut că durează atât de mult să compun 9 articole. Rectific 12 (m-a anunțat Xuţa că mai trebuie 3). Am mai aruncat o privire pe blogurile colegilor şi am observat că unii din ei au scris în engleză. „Doamne, cât curaj!”, mi-am spus. Acum îmi dau seama de avantajul evident: în engleză nu trebuie să scrii cu diactirice.

Articolul acesta mi-a întrerupt iniţiativa de a fura un articol mai vechi de pe vremea fostului meu blog. Tocmai când mă pregăteam să copy-paste-uiesc un text despre perioada când locuiam singur, mi-a picat netul. Mi-am amintit atunci despre „Efectul Clicknet”.  Pentru necunoscători voi prezenta acest „efect”: deschizi calculatorul, te conectezi la messenger când brusc apare pe ecran fereastra cu „try again”. Te ridici de pe scaun, înjuri de 3 ori Clicknet-ul şi dai câteva ture gesticulând violent prin cameră. Te aşezi la loc, deschizi un document text şi începi să redactezi o scrisoare către conducerea Clicknet prin care le atragi atenţia că servicile lor sunt de căcat. Apoi îţi dai seama că fără internet nu ai cum să le trimiţi reclamaţia, fapt care duce la o nouă avalanşă de cuvinte răutăcioase.

Cum a descoperit Tibi minciuna, șantajul și pârâtul

Încă de mici, eu și sora mea am fost rivali. Se zvonea că eu o să fiu mai drăguț, mai deștept și mai pufos. Ioana, obișnuită să fie în centrul atenției s-a confruntat cu greu cu această problemă. Anii au trecut, iar situația a ramăs tensionată. Oamenii spuneau să cresc mai înalt decât ea. Pe când eu aveam 3 ani și ea 6  îi ajungeam pe la nas. Pentru a îmi încetini procesul de creștere sormea mă lovea constant în cap cu palma crezând că voi rămâne pitic.