Cum l-am cunoscut pe Nea Marin

Era vreo 2 noaptea si abia ma trezisem dupa operatie. Stateam pe burta cu capul intors spre dreapta. Inca nu trecuse efectul anesteziei si nu puteam sa ma misc. Am deschis ochii, dar vedeam in ceata. Am inceput sa clipesc des si am incercat sa focalizez imaginea. Incet, incet in fata mea s-a conturat o silueta. Am vazut o persoana intinsa pe pat intr-o pozitie asemanatoare cu a mea. Era Nea Marin care ma privea curios.

Nea Marin si punga lui de pisat

Pe mine “m-a lovit realitatea” cand m-am trezin pe pat, in spital, iar o asistenta mi-a spus sa imi dau jos pantalonii si sa stau capra. Pana in acel moment nu realizasem pe deplin ce urmeaza sa mi se intample. Adica…hei, stiam ca urmeaza sa ma operez, dar nu am inteles in profunzime ce inseamna acest lucru.